Se spune despre razbunarea ca e arma prostului, dar ce faci cand in joc e pusa soarta ta?
Cu totii cunoastem sau am auzit macar o data de Povestile/Legendele Olimpului, unde sunt redate inatmplari din mitologia greaca.
Ei bine, in multimea aceea de istorioare exista una care vorbeste despre crimă, trădare, iubire, disperare si razbunare: este vorba despre Electra si fratele ei Oreste, care isi fac dreptate cu mana lor, intr-o vreme cand zeii faceau legea atat in Olimp cat si pe pamant.
La Teatrul German Timisoara, povestea Electrei a vazut lumina reflectoarelor la inceputul acestui an si a fost primita cu multe aplauze de publicul amator.
Si daca spuneam de zeitati si Olimp, va veti astepta sa vedeti oameni in haine de epoca, un decor care imita eventual interiorul caselor din Antichitate si altele....Dati-mi voie sa stric ideile preconcepute si sa va pun in tema cu faptul ca regia ( care ii apartine lui Bocsardi Laszlo), costumele ( Zsuzsanna Kiss), decorul (Bartha Jozsef) si muzica ( extrem de bun fond muzical- Csaba Boros) sunt mai degraba rupte din societatea actuala: cu cei boagti, care fac legea si saraci cei batuti de soarta, care sufera in tacere, alimentandusi dorinta de razbunare printr-o pasiune arzatoare si motto-ul: Ochi pentru ochi si dintre pentru dinte.
In ceea ce priveste distributia, Radu Vulpe, imbracat intr-o blana veritabila ii da viata lui Egist, Ida Jarcsek- Gaza o potretizeaza pe Clitemnestra, acest fashion icon al vremii, lui Konstantin Keidel ii revine rolul Mosneagului, acest "semi-zeu" cu fata fantomatica, iar Harald Weisz si Iza Berger, extrem de expresivi: trecand de la lacrimi la extaz, de la disperare la speranta ii portetizeaza pe Orest, respectiv Electra.
Asadar, daca nu aveti o problema cu viziunile vizionare( da, stiu, nu prea se potriveste cuvantul asta in context, dar "deh", nu prea stiu cum sa descriu mai bine), hai sa spunem mai electrice, v-as sfatui sa mergeti sa vedeti Electra, daca nu de dragul povestii, macar de dragul viziunii.
Urmatorul spectacol este programat pentru data de 23.02 respectiv 19.03.
N.B. Intr-un final trebuia sa ma simt si eu cu musca pe caciula, sa pun mana sa scriu....Zgomotoasa m-a tot tras de maneca si se pare ca functionat. :)Etichete: culturistalateatru, ElectralaTeatrulgerman, HaraldWeisz, IdaJarcsek-Gaza, IsaBerger, KonstantinKeidel, lesspopmoreculture, RaduVulpe, TeatrulGermanTimisoara, Timisoara
