De la o vreme incoace(sfarsitul lunii mai, mai exact) orasu' asta sufera de festivalita. Am avut de la concerte in strada si workshopuri in aer liber la teatru si librabrii in strada.- Nu zic ca nu-i bine, Doamne fereste! E chiar de laudat si povestit, avand in vedere ca urbea noastra are pretenetii de candidatura pentru Capitala Culturala Europeana, atat doar ca in unele luni ale anului agenda culturala a orasului parca isi ia vacanta si ne lasa cu ochii in soare ploaie.

         Se stie despre Jazz, ca este un gen muzical care are un public de nisa si ca iti trebuie un minim background( sa stii sa faci diferenta intre New Orleans Jazz si Sinatra Style( N.B. ce canta el, se numeste Swing) in domeniu ca sa intelegi ceva din muzica asta, dar se pare ca odata cu traditia festivalurilor cu tematica, lumea a inceput incet, incet sa inteleaga si fara multa teorie in prealabil.

         JazzTm face parte din categoria festivalurilor new act( debut: 2013)  in peisajul manifestarilor culturale ale verii si a fost primit (suprinzator pentru mine) cu mult entuziasm.

         Daca anul trecut au urcat pe scena Richard Bona, Kurt Elling si David Murray Infinity Quartet feat. Macy Gray precum si romanii nostrii talentati (concitadini): Sebastian Spanache Trio, Mario and the Teachers & Iordache, la editia de anul acesta urechile ne-au/mi-au fost gadilate de:

Ziua 1-Jazzybit, Andrea Tryana & Terry Line Carington's Mosaic Project feat Lizz Wright, mai pe acurt: Jazz in the rain!

           Cu Catalin Stefanescu zambitor( hostul celor 3 seri de concert), ritm de bossa- nova & virtuozitate- Asa a inceput JazzTm, caci cei de la Jazzybit au demonstrat ca merita sa fim mindri ca sunt timisoreni. Dupa 45 de minute si o pauza de aranjarea echipamentelor, pe scena a urcat o voce comparata cu Amy Whinehouse si Nina Simone: Andreya Tryana, londoneza care a fascinat cu vocea si muzica ei o lume intreaga si care a continuat sa cante si sa aplaude impreuna cu publicul pana si momentul cand o rafala de ploaie s-a revearsat in intreaga Piata a Operei, trimitand oameni sub la adapost, pe sub umbrele sau chiar sub scaune.( N.B. sa nu va ganditi va oameni s-au dat de 3 ori peste cap, desi cam asta era indmenu' la muzica pe care o ascultam, si-au ridicat scaunele de plastic pe post de umbrela) In alta ordine de idei: ce bine mergea coverul piesei celor de la Eurythmics pe ploaieeeee, un Jazz in the rain perfect! Sfarsitul le-a apartinut lui Terry Line Carrington's Mosaic Project si lui Lizz Wright, un mozaic( muzical)  in adevarartul sens al cuvantului...

Ziua 2- Blazzaj, Neil Cowley Trio si Al Jarreau sau "Care povestea din spatele ringtonului meu?!"

           Eeeeee...Despre Blazzaj, nu prea am ce sa va zic, ca deh, asa se intampla cand din simpla placere, alegi sa prestezi servicii culturale in timpul liber( Festivalul Inimiilor in Parcul Rozelor m-a tinut in celelalt capat al manifestrailor culturale la ora respectiva, caci Banater Rosmarein, a doua mea familie, particia inca din anii 90' la festival, iar anul acesta am prezentat o suita de dansuri germane popluare din zona Banatului Montan in premiera, asa ca nu puteam sa zic pas). Am ajuns in schimb( doar eu stiu cum), sa ascult Neil Cowley Trio si m-am convins ca Adele atunci cand la ales pe Neil sa-i fie pianist stia ea ce stia...

           Despre Al Jarreau tare as avea sa va spun o tona de lucruri, dar tare imi e teama ca nu termin nici pana la editia urmatoare, asa ca o sa ma rezum la 3 propozitii:
1. Al Jarreau a venit, a cantat, ne-a fermecat.( Sa ne intelegem: publicul s-a divizat in doua categorii: aia de-l ascultara pe Al de pe vrema cand era un crai si aia de auzira ca tipul se tine bine la varsta lui si doreau sa se convinga).
2. Pe principiul: "Stati sa-l auziti pe basisitul meu cu canta.", am ramas fara cuvinte cum poate sa cante baiatul asta Chris Walker
 3. Nu credeam vreodata ca o sa ajung sa acult "Take Five" Live-( un fel de rezumatul Jazzului in 5 minute si ceva si ca o impatimita a genului am ales-o ringtone, caci, consider ca ringtone-ul spune multe despre detinatorul telefonului) si da, a fost al naibii de misto.

Ziua 3- Teo Milea, The Cat Empire & Anousha Shankar sau "pe clape negre si albe, cu pisici cantarete si drumul spre Walhala."

           Ei bine daca zilele precedente vremea a tinut cu organizatorii, seara numarul 3 si ultima, a stat sub nori negri inca de la inceput. Teo Milea si-a inceput recitalul printre clape negre si albe, stropi de ploaie, umbrele si aplauze. In ciuda vremii, oamenii s-au strans in numar maaaare...Au urmat The Cat Empire,(pisicile cantarete, cum imi place mie sa le spun) electrizand atmosfera in asa fel incat lumea a uitat de ploaie si a inceput sa topaie si sa se legene in maniera proprie, caci despre asta este Jazzul: 'having a good time despite the conditions!'' :)
          Sfarsitul serii a apartinut Anoushei Shankar si a sitarului ei fermecat. Fermecat pentru ca sunetele scoase aduc spre muzica din Rai iar combinatie cu acompaniamentul avut a sunat intr-un maaaaaaaaaaare fel!

Epilog: Au fost 3 zile de poveste, 3 zile in care legende vii ale lumii ne-au clacat pragu', 3 zile de JazzTm!- Multumesc, mai vin si la anu'.
N.B. JazzTm 2015 programat pentru 3- 5 iulie.


sursa foto: Facebook/JazzTm

          De la o vreme incoace(sfarsitul lunii mai, mai exact) orasu' asta sufera de festivalita. Am avut de la concerte in strada si workshopuri in aer liber la teatru si librabrii in strada.- Nu zic ca nu-i bine, Doamne fereste! E chiar de laudat si povestit, avand in vedere ca urbea noastra are pretenetii de candidatura pentru Capitala Culturala Europeana, atat doar ca in unele luni ale anului agenda culturala a orasului parca isi ia vacanta si ne lasa cu ochii in soare ploaie.

         Se stie despre Jazz, ca este un gen muzical care are un public de nisa si ca iti trebuie un minim background( sa stii sa faci diferenta intre New Orleans Jazz si Sinatra Style( N.B. ce canta el, se numeste Swing) in domeniu ca sa intelegi ceva din muzica asta, dar se pare ca odata cu traditia festivalurilor cu tematica, lumea a inceput incet, incet sa inteleaga si fara multa teorie in prealabil.

         JazzTm face parte din categoria festivalurilor new act( debut: 2013)  in peisajul manifestarilor culturale ale verii si a fost primit (suprinzator pentru mine) cu mult entuziasm.

         Daca anul trecut au urcat pe scena Richard Bona, Kurt Elling si David Murray Infinity Quartet feat. Macy Gray precum si romanii nostrii talentati (concitadini): Sebastian Spanache Trio, Mario and the Teachers & Iordache, la editia de anul acesta urechile ne-au/mi-au fost gadilate de:

Ziua 1-Jazzybit, Andrea Tryana & Terry Line Carington's Mosaic Project feat Lizz Wright, mai pe acurt: Jazz in the rain!

           Cu Catalin Stefanescu zambitor( hostul celor 3 seri de concert), ritm de bossa- nova & virtuozitate- Asa a inceput JazzTm, caci cei de la Jazzybit au demonstrat ca merita sa fim mindri ca sunt timisoreni. Dupa 45 de minute si o pauza de aranjarea echipamentelor, pe scena a urcat o voce comparata cu Amy Whinehouse si Nina Simone: Andreya Tryana, londoneza care a fascinat cu vocea si muzica ei o lume intreaga si care a continuat sa cante si sa aplaude impreuna cu publicul pana si momentul cand o rafala de ploaie s-a revearsat in intreaga Piata a Operei, trimitand oameni sub la adapost, pe sub umbrele sau chiar sub scaune.( N.B. sa nu va ganditi va oameni s-au dat de 3 ori peste cap, desi cam asta era indmenu' la muzica pe care o ascultam, si-au ridicat scaunele de plastic pe post de umbrela) In alta ordine de idei: ce bine mergea coverul piesei celor de la Eurythmics pe ploaieeeee, un Jazz in the rain perfect! Sfarsitul le-a apartinut lui Terry Line Carrington's Mosaic Project si lui Lizz Wright, un mozaic( muzical)  in adevarartul sens al cuvantului...

Ziua 2- Blazzaj, Neil Cowley Trio si Al Jarreau sau "Care povestea din spatele ringtonului meu?!"

           Eeeeee...Despre Blazzaj, nu prea am ce sa va zic, ca deh, asa se intampla cand din simpla placere, alegi sa prestezi servicii culturale in timpul liber( Festivalul Inimiilor in Parcul Rozelor m-a tinut in celelalt capat al manifestrailor culturale la ora respectiva, caci Banater Rosmarein, a doua mea familie, particia inca din anii 90' la festival, iar anul acesta am prezentat o suita de dansuri germane popluare din zona Banatului Montan in premiera, asa ca nu puteam sa zic pas). Am ajuns in schimb( doar eu stiu cum), sa ascult Neil Cowley Trio si m-am convins ca Adele atunci cand la ales pe Neil sa-i fie pianist stia ea ce stia...

           Despre Al Jarreau tare as avea sa va spun o tona de lucruri, dar tare imi e teama ca nu termin nici pana la editia urmatoare, asa ca o sa ma rezum la 3 propozitii:
1. Al Jarreau a venit, a cantat, ne-a fermecat.( Sa ne intelegem: publicul s-a divizat in doua categorii: aia de-l ascultara pe Al de pe vrema cand era un crai si aia de auzira ca tipul se tine bine la varsta lui si doreau sa se convinga).
2. Pe principiul: "Stati sa-l auziti pe basisitul meu cu canta.", am ramas fara cuvinte cum poate sa cante baiatul asta Chris Walker
 3. Nu credeam vreodata ca o sa ajung sa acult "Take Five" Live-( un fel de rezumatul Jazzului in 5 minute si ceva si ca o impatimita a genului am ales-o ringtone, caci, consider ca ringtone-ul spune multe despre detinatorul telefonului) si da, a fost al naibii de misto.

Ziua 3- Teo Milea, The Cat Empire & Anousha Shankar sau "pe clape negre si albe, cu pisici cantarete si drumul spre Walhala."

           Ei bine daca zilele precedente vremea a tinut cu organizatorii, seara numarul 3 si ultima, a stat sub nori negri inca de la inceput. Teo Milea si-a inceput recitalul printre clape negre si albe, stropi de ploaie, umbrele si aplauze. In ciuda vremii, oamenii s-au strans in numar maaaare...Au urmat The Cat Empire,(pisicile cantarete, cum imi place mie sa le spun) electrizand atmosfera in asa fel incat lumea a uitat de ploaie si a inceput sa topaie si sa se legene in maniera proprie, caci despre asta este Jazzul: 'having a good time despite the conditions!'' :)
          Sfarsitul serii a apartinut Anoushei Shankar si a sitarului ei fermecat. Fermecat pentru ca sunetele scoase aduc spre muzica din Rai iar combinatie cu acompaniamentul avut a sunat intr-un maaaaaaaaaaare fel!

Epilog: Au fost 3 zile de poveste, 3 zile in care legende vii ale lumii ne-au clacat pragu', 3 zile de JazzTm!- Multumesc, mai vin si la anu'.
N.B. JazzTm 2015 programat pentru 3- 5 iulie.


sursa foto: Facebook/JazzTm